miercuri, 16 septembrie 2009

astenie de toamna

imi pare mereu rau cand mor frunzele dar imi pare foarte bine in acelasi timp pentru ca apar atatea culori si mirosuri si gusturi noi. dar mai ales culorile si mirosul de frunze putrede ma imbata si vreau sa ratacesc pe alei si pe poteci si pe platouri cu iarba galbena si lunga si moale pana...
dar de data asta era diferit pentru ca aici raurile erau rosii si pamantul era otravit si nu mi-a venit sa cred ca suntem asa rai.
dupa ce am ajuns acasa am auzit de nisipurile petroliere din canada si m-am deprimat iar.
totusi o sa scriu bloguri iar si o sa am pisici si o sa-mi creez o insula in care sper sa evoluez.
sunt inca atatea frumuseti de vazut!