sâmbătă, 27 octombrie 2007

dragless

the guide to giving up:
first of all this is not the guide on how to give up on struggles or dreams, this is the guide on how to give up dogmas and memes and useless crap.
there is only one thing to know: the most important thing in life is happiness.to be happy, but not at the expense of the misery of others.so there must be a balance.
in accordance with the theory that nothing is ours except for the ideas in our head is the thought that we only need what makes us happy.we surround ourself with many useless objects and we fill our head with even more stupid ideas.some of them act as drag in our progress through life.we don't need them yet desperately hang on to them.
you will find that by giving up certain ideas your life improves and you are more free than ever, and so on.
what to give up?
your chioce.
what i gave up?
here it comes:
unconditioned love
blind trust
organized religion(i still believe in god, but am agnostic)
smoking
wealth
the need to be like the others
the need to be accepted
lie
contempt
and more little things i can't remember

vineri, 26 octombrie 2007

dissident evil

one day you will want it so baaaad that it will make you blush while you tear away at my clothes.crystal drops slowly drifting down your thighs as blood starts accumulating in those muffin cheeks making them red and warm.did i ever tell you how she was dripping on me while tying me to the bed after we got back together?no!
and the biggest surprise of them all will be what you will find down there...a flaccid dick staring absentmindedly into the floor.
and i will spread apart my lips in a bitter grin showing my white fangs.
it's to late for you baby

duminică, 21 octombrie 2007

---->zero

acum am atata ura in mine incat as putea exploda, lasand planeta ca un mar muscat.e toamna si trandafirii se incapataneaza sa-si miste seva in vase pana la venirea purgatoriului hibernal.nu vor muri, doar vor astepta terni si inghetati raze calde, asa cum astept si eu acum sa primesc ce ofer, cu ura cu tot.
am ramas fara drog si acum vreau sa urlu si sa tai tot ce ma deranjeaza.tiganii care faceau nunta in parcare, gramezile de puroi acoperite cu piele umana care se iau de fete pe strada, infectiile care mint ca sa-si satisfaca nevoile perverse, porcul care m-a exploatat cand nu stiam sa urlu, taximetristul care a calcat pisica zilele trecute in strada, pandarii imputiti care nu au fost in stare sa-mi vorbeasca asa cum vorbesti unui om.
ma urasc pentru gandurile de cacat trimise spre cel care m-a invatat sa nu mai fac fata aia de bou cand vad o fata care-mi place.
vreau sa ma ingrop in treburi, sa-mi iau o bicicleta malefica din primele salarii si sa ma dau cu ea de pe munte.vreau sa imbatranesc singur crescand pisici.
am incercat sa ma descarc pe strada dar am fost prea grabit.primul pumn a fost intr-un stalp de beton.in 5 minute articulatia degetului mijlociu de la mana stanga si-a dublat volumul.nu am rupt cartilajul sau falanga nici acum.mana dreapta a nimerit unul din stalpii noi de otel.a fost o lovitura de pumn perfecta ce s-a incununat cu un dulce gong metalic.carne si os lovite de otel gros.am lovit asa bine ca abia daca mi s-a umflat un pic articulatia.e putin mov totusi.
singurul lucru bun de azi au fost trandafirii din botanica.uite, va dau unul:

vineri, 19 octombrie 2007

ghost in the ribcage


cand vad marea prima reactie e sa sar si sa tip de bucurie.explodez in corpul asta neinsemnat.cand ii simt mirosul salin imi vine sa plang.cand se usuca sarea pe pielea mea,crapand ca pielea saharei ce a fost o mare eons ago, simt o placere orgasmica ce imi umple cutia toracica, tragand cu sete aerul salin si umed.
pescarusii.....nu ii pot descrie in cuvinte sau imagini, pentru mine pescarusii sunt o filosofie, poate mai importanta si mai frumoasa decat cautarea lui dumnezeu, pentru ca in drumul spre dumnezeu ei ajung sa vada toate minunile lui.gull cry shivers my synapses.e the ultimate cry for freedom, acel strigat pentru care si-au dat viata bucurosi milioane.
ma infioara scartaitul de lemn in vant, proiectandu-mi pe scoarta imaginea unui catarg urias.ma uit in sus si vad panze, sfori, plase, scripeti.
miros de peste, alge uscate.asa miroase poate gaia, poate asa miroase gaia pentru mine.
daca as crede in recicalrea eterna a sufletelor as fi spus ca am fost seemann in alta viata, aceeasi existenta.

dar apoi imi vin flashbackuri.si toate flashbackurile mele au soare.soare orbitor:Helios!soare si praf si galbenul ierbii uscate,riped not reaped.imuna la poteci si picior de om.iarba e planta cu raspandirea cea mai mare de pe glob, e cea mai curajoasa planta.
si vant rece ce soothing burned skin.si aer mai pur decat sufletul ingerilor.cer nesfarsit pana cand privirea se pierde in negura, pana cand vezi in trecut.acoperisul lumii.
si atunci imi spun: am fost o pasare, un pescarus sau o cioara mare neagra ca...nu trebuie sa fie neagra ca ceva pentru ca e definitia negrului
bate vantul rece de toamna, aerul e umed, zboara pescarusi deasupra, scartaie copacii in vant ca niste catarge organice.ma strapung ultimele lupte ale lui Helios de a-mi coace pielea.si sunt viu...mai viu ca niciodata

miercuri, 10 octombrie 2007

mi se putea intampla oricui

fiecare om in viata are fobii si temeri.unii mai multe ca altii.si eu am colectia mea de fobii ori inascute ori arse in creier cu multa grija de adulti atunci cand eram copil.am incercat mult timp sa le inving si uite ca am reusit cu majoritatea.am iesit din intunericul fobiei si am privit cu ochi umezi spre soare, adulmecand adierea vantului cu miros de anotimpuri.ultima fobie a fost aia de cancer.nu va repeziti sa aratati cu ambele degete caci e una fondata.o gramada de oameni mor de cancer.defapt e una din cauzele majore de deces si in curand o sa depaseasca imbatranirea.
cum traiam eu viata fara griji acum destui ani, un copil zburdalnic ce fura corcoduse si alte fructe necoapte si prafuite din copacii din cartier am observat ca pe fund am o mica alunita ce creste nu pe piele, ci, mai tematoare sta sub piele, observandu-se doar prin atingere si transpareta pielii.
anii au trecut, curul mi s-a populat de par asa cum se intampla la toti marii barbati ai patriei (Eminescu, de exemplu era legendar de paros, cu toate ca nu pentru asta este cunoscut astazi) si alunita aceea s-a marit foarte foarte putin in volum.
fiind eu saptamana trecuta la doctora de familie ca sa-mi fac analizele pentru evidenta populatiei (nu am mai fost la ea de vreo 8 ani si mi-a dat sa fac analize doar ca sa sarbatorim reintoarcerea pacientului ratacitor, cu toate ca trebuia sa astept pana la anul) m-am simtit nevoit sa povestesc si despree fundul meu, ca doar e un fund interesant, chiar foarte interesant, dupa cum urmeaza sa aflam.
femeia, saritoare, mi-a dat trimitere la dermato-venerice ca sa investigam excrescenta nedumeritoare de pe moneymakerul meu.
ca un copil cuminte ce sunt m-am dus la dermatolog, cu fluturi in stomac, sperand for the best.
normal ca dermatologul era dermatoloaga si avea si o asistenta.m-au pus sa-mi scot curul si eu am ascultat sfoios, nestiind la ce sa ma astept.dupa niste holbari si niste palpari, ca sa nu zic down right pipaituri, imi spune ca nu e ceva periculos si sa nu-mi fac griji ca se poate opera.se poate, dar trebuie?am intrebat eu cu toata reverenta ce mi-a fost transmisa de un semestru de oncobiologie (reverenta pentru tumori nu doctori, caci in doctori nu am incredere).
vezi-doame am pus-o pe ganduri cu cugetarea mea la adresa necesitatii unei extirpari.asa ca imi da o trimitere la spitalul scarlat longhin pe care scrie: nev albastru? fesier drept.deci nu stia nici ea la ce s-a uitat, probabil fiind furata de fundul meu ferm.
ajung acasa, imi propun sa merg luni dimineata.luni dimineata nu ma trezesc.imi propun sa merg marti dimineata.marti la 7 cautam pe net unde e spitalul acela misterios.aflu ca pe la statia de metrou tineretului.perfect!iubesc metroul!
ajung in zona, normal ca traversez strada degeaba si dupaia nu ma mai ducpe la trecere ci aleg sa fac ca la bucuresti, adica printre masini.zaresc spitalul!
este o cladire veche si...veche.intru normal din greseala prin spate si vad ca acea cladire veche sufera amarnic de trecera timpului combinta cu neglijenta cronica.dupa ce ma invart ca un soarece printr-un labirint de scari ajung la intrarea cladirii.labirint caci spitalul e facut in coasta unui mic deal.stau cuminte la coada.imi vine randul
intru la doctor.normal ca e doctora dar deja eram obisnuit sa scot curul asa ca nu-mi fac griji
dar ce imi vad ochii!!!intorcand capul in stanga observ ca intreaga latura a salonului era ocupata de 8 fete tinere care stateau pe scaune probabil rezidente venite sa observe.deja ma gandeam la toate inimile ce se vor frange la plecarea mea.spun despre ce e vorba.scot buca se uita doctora, le invita si pe domnisoare si se face un mic balci la curul meu cu toate pipaind, palpand, tragand si observand.nu li se pare a fi ceva periculos, dar pentru ca am fost asa simpatic imi ofera un bonus.
sa aducem un dermatoscop(nr. dispozitiv optic mic ce lumineaza pentru a se observa sub piele prin transparenta cu ajutorul unei lupe).
scot iar obrazul, sunt uns cu gel pentru o analiza mai buna si incepe iar spectacolul. de data asta ma gandeam sa cer cate un leu de la fiecare sa am si eu de o bere.
se holbeaza(la propriu) toate la curul meu, alte pipaieli si ciupituri ale zonei.una din ele ma tine si de mana (probabil se atasase deja saracuta).
sunt informat ca nu e nici macar nev, e o tumoreta benigna, maiputin periculoasa decat o alunita.mi se recomanda sa nu o scot decat daca mi-ar cauza disconfort.mai vorbesc putin cu ele, stabilesc o programare pentru scoaterea unei alunite vineri(macar sa fac si io ceva daca tot am fost acoloshe) ne uram toate cele bune si plec evitand sa privesc lacrimile de pe ochii fetelor.
acum radem noi radem si eu sunt destul de badaran ca sa nu ma afecteze dar daca eram un pudic, sau daca eram o femeie si ma asteptau 8 rezidenti?nu iesea deloc amuzant.
cred ca o sa ma programez pentru un control testicular sa vad ce iese ;)

joi, 4 octombrie 2007

μstimuli





people feel a certain threshold must be surpassed in order to create a meaningful impression on their mind.while some potent stimuli are quite pleasant and popular, the minimal is often overlooked.a strong stimulus of a pleasant yet common nature can cover up a weak stimulus of a special nature.
feel tea.sugar,milk,lemon or other pleasant yet common tastes will cover up the essence.that one flavor which is felt through the nose and not the tongue,penetrating the cortex in a wave of sensation.pure,unspoiled contact.
that is the theory of tea.feeling that minimal stimulus given by the leafs themselves.a dulling of the normally strong perceptions, especially sight, will heighten the poetry.the channels perceiving the tea will amplify transforming that originally minimal stimulus into a quiet gong.i can only describe it as being taken through dark space by ribbons of scented steam.
choosing to give up the known,safe common for the cryptic and singular.
a fascinating situation was when i was drinking green tea pearls with jasmine inside.the tea is very strong and you need to drink it in a special way.a special cup with a cap is used.one pours small amount of hot water over the pearls and drinks with the cap on so as not to swallow the pearls. as the pearls open the flavor of jasmine is released.what is first just green tea and jasmine becomes a maddening symphony of aroma and bitterness.the only taste felt through the tongue is bitterness, all else comes in through the nose.so as the bitter taste accentuates so does the jasmine and they become entangled so much that bitterness amplifies the scent of jasmine.the last drop leaves you shivering.it is choosing what may seem unpleasant to discover a new sensation.

marți, 2 octombrie 2007

sus



don't wanna walk away
i couldn't anyway
u fill my every day
u know u make me stay
because
you're fucken awesome


sus cu ulii
invaluit in aburi de roibus
iasomie si lamaita
si camelia
apasandu-mi sufletul pe buze fierbinti
simt inima in burta
nu pe a mea...
a mea s-a oprit ca sa nu strice momentul