suntem in viata doar corabii intr-un ocean urias si fara sfarsit. navigam si ne chinuim sa stam in cele mai primitoare si bogate ape si mereu ne imping furtuni si vanturi. unii se lupta toata viata sa controleze valurile, sa se ridice deasupra lor si la sfarsit, cand se vede tarmul sfarsitului de viata, daca au norocul sa fie inca lucizi, sunt dezamagiti ca nu au ajuns unde voiau. altii au ajuns unde voiau numai ca sa realizeze ca nu voiau sa ajunga acolo.
exista si capitani neinfricati care stapanesc cu maiestrie marea si ajung mereu in apele dorite, chiar daca pe drum isi pierd mare parte a echipajului. pentru unii nu conteaza pentru ca au in ochi un scop superior, altii se ineaca in propria lor balta de lacrimi cand se vad capitanii unei corabii pustii.
sunt si acei natangi care toata viata se lasa trasi de parame lungi unde vor altii si le fac planurile fara sa realizeze. se nasc si mor orbi si nu traiesc niciodata, asa ca moartea nu le schimba semnificativ situatia. sunt fericiti ca porcii in tarc fara sa se gandeasca la ziua taierii, ca gainile care nu se intreaba niciodata unde se duc puii lor.
cum e cel mai bine sa fii? departe de cineva ca mine sa dea lectii, sunt mult prea nepriceput in ale vietii. stiu doar ca stiu sa ridic panzele si stiu sa tai parame ce ma trag fara voia mea si sa si vaslesc daca trebuie, dar aleg de multe ori sa dau drumul la timona si sa las vantul si curentii sa ma duca prin mari exotice si pline de minunatii si asta e povestea drifterului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu